Premio OzieriPremio Ozieri di Letteratura Sarda 
TESTO

TRINTASETTE RETROGADU

FIORIDU E TENTU A MAGLIA

-Risposta  a su pressante invitu

de unu poeta  mannu  de parte­-

cipare a sos cuncursos e a non

timer su giudiziu de sas giurias.

 

Ma deo su chi penso naro giustu,

mancari a bortas risultet dannosu

ca faghet parte 'e sa natura mia.

 

nd'hana totu timore 'e sa giuria,

dan' su votu cun arte dubbiosa

e sa cosa procurat malumore:

de sa giuria nd'han' totu timore,

cun arte dubbiosa dan' su votu,

de sa giuria tirriore rrd'han' totu,

cun dubbios' arte su votu  dana,

timore 'e sa  giuria totu nd' hana

ca dan'su votu cun dubbios' arte.

 

Ma deo su chi pernso naro giustu,

mancari a bortas risultet dannosu,

de sa natura mia faghet parte.

 

Tantu sas Musas non lasso in disparte,

cumasso, ca paghet, canntu poto,

lotto cun totus, giurias esclusas:

Tantu non lasso in disparte sas Musas, cantu poto, ca piaghet, cumasso,

tant' in disparte sas Musas no lasso,

cunmasso, ca piaghet, poto cantu,

non lass' in disparte sas Musas tantu, cumasso cantu poto ca piaghet.

 

Ma deo su chi penso naro giustu,

mancar a bortas risultet dannosu,

de sa natura mia  parte faghet.

 

Si fatto pagu sonu dispiaghet,

c'agato istragu meda e gosu zero,

nudda ispero ca miseru est su doru:

dispiaghet si fatto pagu sonu,

ca gosu zero e med'istragu agato,

dispiaghet si pagu sonu fatto,

c'agato gosu zero e meda istragu,

dispiaghet si fatto soriu pagu,

c'agato istragu meda e zero gosu.

deo su chi penso n-aro giustu,

ca faghet parte 'e sa natura mia

mancari a bortas risultet dannosu.

 

Cando s' incertu diventat dudosu,

tando s'espertu ch'iscultet cumbenit,

ca prevenit s'errare e si cuntentat:

cando s' incertu dudosu diventat,

cumbenit tando  ch'iscultet  s'espertu,

diventat dudosu cando s' incertu

Ch’iscultet s’espertu cumbenit tando,

dudosu diventat s'incertu cando,

s'espertu tando cumbenit ch'iscultet.

 

Ma deo su chi penso naro giustu,

ca fagtat parte 'e sa natura mia,

mancari a bortas dannosu risultet.

 

Si passat bancu non cheret eh'esultet,

mancu disperet si dortas nde I'esslt:

s'in cussu resessit, s'isti.ga !a-ssat:

non cheret eh'esultet si bancu passat,

si dortas nde I'essit mancu disperet,

si passat bancu eh'esultet non cheret,

si dortas nde I'essit disperet mancu,

 cheret eh'esuttet si passat barcu,

mancu disperet si nde I'essit dortas.

 

Ma deo su chi penso naro giustu,

ca faghet parte 'e sa natura mia

risuitet dannosu mancari a·  ortas.

 

Mesu finidas hapo sas iscortas,

mi sapo presu cun dinari pagu, i

svagu solu in sas dies nodidas:

sas iscortas hapo rnesu frTlidas,

cun dinari pagu presu mi sapo,

mesu finidas sas iscortas hapo,

cun dinari pagu mi sapo presu,

sas iscortas finidas hapo mesu,

mi sapo presu cun pagu man.

 

Ma deo su chi penso naro giustu,

ca faghet parte 'e sa natura mia,

dannosu a bortas risultet mancari.

 

Duru est a gherrare at armas impari,

eppuru in su lottare gustu b'hada,

ca dada a sa contesa sensu agreste:

At arm'impari,a gherrare duru este,

eppuru gustu b'hada in su lottare,

at arro'impari duru est a gtlerrare,

in su lottare gustu b'hat eppuru,

a gherrare at armas impari est duru,

eppuru in su lottare b'hada gustu.

 

Ca fagtlet parte 'e sa natura n-iia,

mancari a bortas risultet dannosu,

ma deo su chi penso naro giustu.

 

Prite has in s'lppocrene lara infustu,

nmparo 'ene sa rara cantone,

ca est !sprone a sa musa romasa:

prite !ara in s'lppocrene  infust' hasa,

l'imparo 'ene sa cantone rara,

prite has in s'lppocrene infustu lara,

!'irnparo sa carrton,e rara 'ene,

prite has infustu lara in s'lppocrene, sa cantone rara bene I' imparo.

 

Ca faghet parte 'e sa natura mia,

rnancari  a bortas risultet dannosu,

ma giustu su chi penso deo naro.

 

A pizu fine in terras noas aro,

chi fastizu non leo proas tenzo,

ca n1ar.tenzo a distanza su addine:

in terras noas aro a pizu fine,

chi fastizu non leo tenzo proas,

aro a pizu fine in terras noas,

proas tenzo chi non leo fastizu,

in terras noas aro a firre p·izu,

proas tenzo chi fastizu non leo.

 

Ca faghet parte 'e sa natura mia,

mancari a bortas risultet dannosu,

rna giustu su chi penso naro deo.

 

Cantu a cumponner  modellu peleo!

M'a ponner in risaltu est bellu tantu,

a cumponner  modellu peleo cantu,

m'a ponner in risaitu est tat1tu beUu,

cantu peleo a cumponner   modellu,

ma bellu tantu est in risaltu a ponner,

 

cantu peieo n1odeUu a cun1ponner,

ma tantu bellu a ponner in risaltu,

ca de sa mente non perdo s'ismaltu.

 

SCHEDA DELL'OPERA
Titolo

Trintasette Retrogradu Fioridu e Tentu a Maglia

Sezione Poesia Sarda Inedita
Autore Longu Antonio
Nome  
Anno 2022
Argomento  
Descrizione  
Lingua  
Editore Premio Ozieri
Contributore ATHENA SRL
Tipo  
Formato  
Fonte Premio Ozieri
Relazione Concorso Premio Ozieri 2022
Copertura Logudoro, Sardegna Italia
Diritti Comune Ozieri, Premio Ozieri
Analisi del Testo  

Novità

NOVITA'

Epigrafia Giudicale. Sant’Antioco di Bisarcio: un’epigrafe commemorativa (1190-95)

 di Gian Gabriele Cau

 

Il saggio è stato pubblicato in  «Sardegna Antica: culture mediterranee», n. 50 (2016), pp. 35-42.

 

 

In una precedente occasione, sulle pagine di questa rivista, si è trattato di una iscrizione graffita nella chiesa di S. Antioco di Bisarcio, in agro di Ozieri. Si presentò, allora, uno studio sull’epigrafe

NOVITA'

Un inedito simulacro del Cristo Risorto (1780 circa) di Giuseppe Antonio Lonis, nella chiesa di S. Lucia di Ozieri

di Gian Gabriele Cau

 

Nel primo numero della «Voce del Logudoro» di quest’anno (VdL 22 gennaio) si dava notizia di cinque inediti simulacri del patrimonio di arte sacra di Ozieri, attribuiti, sulla base dell’analisi stilistica, a Giuseppe Antonio Lonis concordemente considerato dalla critica il massimo rappresentante dell’arte scultoria in Sardegna della seconda metà del Settecento.

Eventi e Iniziative

PRIMO PIANO

61^ EDITZIONE: PREMIASCIONE ONLINE!

SAPADU SU 27 DE FREARZU, A ORA DE SAS 17,00 PREMIASCIONE CUN DIRETTA ONLINE YOUTUBE DE SA 61^ EDITZIONE DE SU PREMIU OTIERI

Pro bider sa diretta clicca custu: Youtube Premio Ozieri

OTIERI: SA PATRIA DE SA POESIA

PRIMO PIANO

SEMIFINALE POETRY SLAM SARDEGNA 2020

col patrocinio del Premio Ozieri di Letteratura Sarda ed il Comune di Ozieri, ospiteremo la Semifinale del Poetry Slam Sardegna.

Venerdì 11 settembre, CAMPETTI SAN GAVINO, ORE 20,00 - Ingresso libero
(ATTENZIONE: IN CASO DI MALTEMPO L'EVENTO SI TERRA' AL TEATRO CIVICO "ORIANA FALLACI")
L'evento è parte integrante del ricco programma della 61^ edizione del premio Ozieri di Letteratura Sarda ed inserito nel cartellone della manifestazione “ESTIAMO IN PIAZZA 2020”, organizzata dal comune di Ozieri.

PRIMO PIANO

61^ EDITZIONE: SOS PREMIADOS

PREMIO OZIERI - 61a Edizione 2020

 

V E R B A L E    D E    S A    G I U R I A

 

Sos premiados

Setzione 1 - Poesia Sarda «Antoni Sanna»

  1. Giovanni Fiori: In su montiju meu
  2. Gian Bernardo Piroddi: Comente artizaias tue
  3. Pier Giuseppe Branca: Istadera de su mundu

 

PRIMO PIANO

60^ EDIZIONE - MANIFESTAZIONE PUBBLICA CONCLUSIVA

60^ EDIZIONE - MANIFESTAZIONE PUBBLICA CONCLUSIVA, PREMIAZIONE DEGLI AUTORI E RECITA DEI LAVORI.

OZIERI, SABATO 29 FEBBRAIO 2020 - TEATRO CIVICO "ORIANA FALLACI", ORE 15,30

Ospiti:

i poeti premiati nelle 3 sezioni del bando, Banda Brigata Sassari, Giuseppe Meloni (storico), Salvatore Ligios (fotografo/editore),

Torna all'inizio del contenuto